Dacă tot îl urmăresc ocazional pe hiperactivul și narcisistul Sabin Gherman, și dacă tot l-am auzit tunând și fulgerând pentru a enșpea oară împotriva tuturor religiilor și zeilor, ocazie cu care a mai dat un șut în curul lui Andrei Șaguna, mi-am zis să consemnez și aici ce am scris pe Facebook.

Cum ar veni, deși e adevărat că ortodocșii nu au avut Inchiziție și nu i-au persecutat și torturat pe catolici, cum au făcut-o anglicanii, sau pe hughenoții protestanți, cum au făcut-o catolicii francezi, ci doar pe evrei, cum a făcut-o toată Europa, de la Atlantic la Ural, iată că, la scara noastră și în Ardeal, am avut un caz de jigodism asupra căruia insistă Sabin Gherman. Se va viziona porțiunea din filmulețul Și bisericos, și nostalgic după regimul comunist. Cum se poate asta? de la minutul marcat, adică 8:15, chiar și cu viteza 1.5x, până la minutul 9:30, deci 75 de secunde.

Ați făcut-o?

Bun, așadar mitropolitul ortodox Andrei Șaguna (1809-1873):

  • a trădat o unguroaică ce îi apăra ca avocată pe unii români în Transilvania austro-ungară;
  • s-a opus latinizării limbii române, care era încă slavonizată (deși în final tot Școala Ardeleană ne va latiniza, cu ajutorul unor pașoptiști întorși de la Paris și Viena).

Fain. Iar e un pic pe ulei Sabin Gherman, dar face bine că insistă pe tema Andrei Șaguna.

Doar că nu știu ce dracu ar fi căutat rușii în Austro-Ungaria (a rămas cu o fixație băiatul ăsta), căci tot ce am găsit despre Ecaterina Varga (Varga Katalin) nu menționează nici un rus, ci tribunalul corecțional din Alba Iulia și tribunalul principal imperial din Sibiu. Keinerlei Russen. Iată câteva referințe:

■ Pagina Wikipedia despre Ecaterina Varga.

■ Evenimentul Istoric: Unguroaica căreia moții îi spuneau Doamna Noastră este răpită și trimisă la închisoare de Andrei Șaguna (are și o a doua pagină). Mișto cacofonia.

■ Clipa: Trădări de neam și atitudini nedemne, din care citez:

Nicolae Iorga îl caracterizează astfel: „Națiunea română n-avea nevoie de Șaguna, supt niciun un raport. Cugetul lui nu era românesc, lumea din care plecase el nu avea o vatră românească în mijlocul casei, de aceea a rămas austriac. El a împiedecat alcătuirea în afară de biserică a unei forțe culturale, politice și sociale românești. Șaguna a fost guvernamental de la început până la sfârșit. El a fost un austriac imperialist și habsburgic.” (Istoria Românilor din Ardeal și Ungaria, 1915, pag. 130-139)

„Șaguna a vrut să introducă în toată biserica ortodox din Ardeal limba sârbă. A introdus în afacerile interne al consistorului limba maghiară, fără să-l fi silit cineva. În 1848 a respins și a sfârticat actele scrise cu litere latine. A mai repetat acest lucru și prin 1860.” (Al. Streca Șuluțiu, Memorii, Sibiu, 1880, pag. 171-175)

■ Piața Cibin: Andrei Șaguna, baronul devenit sfânt, din care am ales nota de final:

  • în data de 21 iulie 2011 Mitropolitul Andrei Șaguna a fost trecut în rândul sfinților, cu zi de pomenire la 30 noiembrie.

Faini sfinți mai avem! (Mai era și ălălaltu’, Mare și Sfânt.)