Reiau mai jos un text privat, făcut acum public. Este suficient de anonimizat ca să poată ieși din sfera personală, și suficient de relevant pentru interesul public, afară de cazul în care publicul este atât de prost încât să nu priceapă nimic (ceea ce pare extrem de probabil, din păcate).

Am citit cu mare atenție răspunsul Enel, factura, și mai ales OUG 27/2022 ca PDF (link de pe situl Enel), dar și pagina Enel de „ajutor”.

Rar mi-a fost dat să văd un act normativ mai inept, și total neconstituțional. Am citit (mai recent, nu la vremea respectivă) Decrete ale tov. N.C. care, cel puțin în forma scrisă, erau mult mai coerente d.p.d.v. legal, atât având în vedere cadrul legislativ în vigoare, cât și principiile generale de Drept.

În primul rând, că nu așa se face o compensare, nu așa se dă un ajutor de stat. OUG 27/2022 mai mult fură decât dă! Să vedem și cum.

👉 Când statul consideră că e cazul să sprijine un cetățean întru plata unor utilități, principiile de bun-simț mi se par următoarele:

  • venitul mediu lunar: nu vei acorda ajutoare unuia care câștigă, să zicem, de peste 10 ori salariul minim pe economie, sau de peste 5 ori salariul mediu (dacă îi ajuți pe toți, tot de la ei vei lua, căci de unde provine bugetul de stat?);
  • limita de consum considerată suficient de decentă ca să satisfacă, chiar și cu restricții, necesarul pentru locuința unei familii, eventual ajustată după numărul de locatari și suprafață: să zicem că 300 kWh/lună ar fi această sumă dacă gătitul se face cu gaze, sau mai mult dacă și gătitul este tot electric (legea nu face această diferențiere; la fel și la gaz, ar trebui distins între încălzirea cu gaz sau doar gătitul cu gaz);
  • compensări mai mari, respectiv tarife mai mici, pentru valori de consum considerate la limita decenței (și a sărăciei) pentru secolul 21: să zicem 100 kWh/lună;
  • compensarea garantează tarife preferențiale în cadrul tranșelor de consum respective, gen un tarif pentru kilowații de la 0 la 100, alt tarif pentru kilowații de la 101 la 300, iar tot ce depășește se facturează la tariful prevăzut contractual;
  • compensarea, sau altfel spus tarifele garantate ca nedepășind anumite valori, se aplică (e la mintea cocoșului!) la consumurile viitoare, și nu au de ce să depindă de consumurile trecute.

👉 Or, ce face OUG 27/2022? Aproape totul pe dos:

  • nu condiționează aceste compensări de veniturile consumatorilor casnici;
  • funcționează pe principiul „totul sau nimic”: dacă limita maximă de consum este depășită, NIMIC nu mai este compensat, nu doar ce depășește!
  • condiționează eligibilitatea unui consumator casnic de consumul mediu lunar pe anul trecut!
    Deci dacă anul trecut „am fost în bani” și am consumat de m-am spart (nu era criză, era doar pandemie, am stat acasă și m-am jucat pe net și am vizionat obsesiv filme pe „plasmă”), dar anul ăsta, deși sunt șomer și consum mult mai puțin pentru că nu-mi permit (din două pricini: tarife mari și venituri scăzute), OUG 27/2022 zice că nu mă calific pentru nici o compensație! Asta este discriminare pe baza unor criterii arbitrare, mai ales că, ține-te bine, conform OUG 27/2022 tot ce contează este ca eu să fi consumat în medie anul trecut cel mult 300 kWh/lună, dar acum pot consuma ORICÂT, și am tariful de:
    b) maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici al căror consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv;
    Incredibil, dar adevărat!
  • prin Art. 6, OUG 27/2022 obligă furnizorul la NERESPECTAREA CONTRACTULUI cu clientul, căci stabilește un calcul separat al „componentei de achiziție”, fără nici o legătură cu oferta contractuală în vigoare!
    Este adevărat că Art. 5 cuprinde și următoarea prevedere:
    (3) La solicitarea clienților finali, furnizorii/operatorii de distribuție de energie electrică care (sic!) asigură revânzarea energiei electrice pot încheia contracte de furnizare și în alte condiții decât cele prevăzute în prezentul articol.
    Totuși, acest alineat este lipsit de sens juridic, căci între furnizor și client există deja „alte condiții”, anume cele prevăzute în contractul în derulare! Ar fi trebuit prevăzut altceva, anume obligativitatea ca tariful aplicat să fie cea mai mică valoare din următoarele două: valoarea calculată conf. Art. 6 și impusă prin Art. 5 (1) a; și, respectiv, valoarea prevăzută în contractul de furnizare!
    În plus, nu se specifică în ce mod se poate produce „solicitarea clienților finali”?!

👉 De remarcat că, în răspunsul la sesizare, Enel Muntenia recunoaște cu seninătate că OUG 27/2022 i-a impus tarife mai mari decât cele contractuale, deci că statul, în loc să-ți dea, te-a furat:
Pe factura dvs. cu nr. 49004907482/20.05.2022 se regaseste in plus valoarea de 65.18 lei (fara TVA) deoarece factura se emite conform OUG27/2022 in baza costului de achizitie energie electrica (componenta de achizitie) care este variabil de la o luna la alta si difera in functie de furnizorul de energie electrica si, totodata, in conditiile actuale, este mai mare decat tariful dvs. din contract.

Ca o notă fără relevanță juridică, observ că tariful final pe factura discutată revine la 0.67 lei/kWh „cu toate cele”, deci că se putea și mai rău. Mai observ pe factură că OUG 27/2022 nu cade din senin, ea completând alte prevederi, în speță:

  • Conform Legii nr. 259/2021, pentru perioada Noiembrie 2021-Ianuarie 2022, prețul final facturat a fost plafonat la valoarea de 1 leu/kWh din care componenta de preț a energiei electrice a fost in valoare maximă de 0.525 lei/kWh.
  • Conform OUG nr 118/2021, la zi, în perioada Februarie 2022-Martie 2022, prețul final facturat va fi plafonat la valoarea de 0.8 lei/kWh, din care componenta de preț a energiei electrice va fi in valoare maximă de 0.336 lei/kWh.

Habar nu aveam că pentru trecut au existat plafonări nediscriminatorii la 1 leu/kWh, apoi la 0.8 lei/kWh. Din păcate, cu noua formulă de calcul, prețul final poate avea orice valoare, chiar și mai ridicată decât valoarea de maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici, prevăzută de Art. 1 (1) c) pentru acești clienți noncasnici fără nici un criteriu de eligibilitate! Iaca încă un criteriu injust de discriminare.

👉 Cum am mai spus-o și în trecut, ORICE consumator poate da în judecată furnizorul, sau eventual Guvernul României (fiind vorba de OUG și nu de o lege, cred că și această formă de atac este posibilă), urmând ca în prima instanță să se ridice o excepție de neconstituționalitate. Cum iarăși ammai spus-o, această curte imbecilă și politizată numită CCR a judecat și a admis un număr de excepții de neconstituționalitate cu mult mai mare decât își închipuie românul de rând. De căutat exemple aici (relevante sunt cele ridicate în instanțe de petenți obișnuiți, nu cele ridicate de un grup de deputați ori de Avocatul Toporului).

Este inimaginabil cum din atâția români care sunt fie avocați, fie oameni cu stare care își permit să plătească un avocat, NIMENI nu a deschis (din câte știm din ce s-a comunicat în spațiul public) nici o cauză în care să fie ridicată o excepție de neconstituționalitate privitoare la OUG 27/2022! Este incredibil cât se lasă românii călcați pe cap (sau futuți în cur, ca să respectăm spiritul în care funcționează „statul de drept” în România).

Mai rău, nu pricep cum de nici un avocat dintr-un partid de opoziție, fie acesta și AUR, iar aceasta și Șoșoacă, nu și-a dat seama ce capital politic ar putea câștiga prin simpla inițiere a unui astfel de proces și invocarea excepției de constituționalitate (dacă nu e avocat pledant, nu importă, găsește el alt avocat pentru reprezentare, dar strategia juridică și-o poate face singur). Ar putea chiar îndemna cetățenii să deschidă astfel de dosare pe bandă rulantă, și cum soluționarea cauzelor oricum ar dura, între timp s-ar bucura de o crescândă popularitate! Cine știe, poate se pune de niște anticipate…

Din două una: ori românii, în frunte cu tagma juriștilor și tagma politrucilor, sunt proști de bubuie, ori cele două găști menționate sunt atât de infiltrate de securiști și atât de avide de „bani pentru partid(e)”, încât nu vor să tulbure înțelegerile avute cu băieții cu ochi albaștri (sau ce culori s-or mai purta în ziua de azi).

De rămas, rămâne că o OUG făcută chipurile ca să-i ajute pe cetățenii de rând nu-i ajută decât pe o parte din cei care ar trebui ajutați dacă s-ar aplica un set coerent de criterii și nu unul arbitrar, iar pe restul pur și simplu îi fură! Ăsta stat mafiot de teapa Rusiei!

👉 Încercare de recapitulare juridică, gen:

  • Consumul trecut nu are de ce să condiționeze compensările aferente consumurilor viitoare. Nivelul de trai din trecut nu este un indicator al nivelului de trai curent sau viitor. Criteriile de eligibilitate la noua schemă de compensare discriminează în mod arbitrar.
  • Consumul curent și viitor este cel care trebuie compensat, iar acesta poate fi limitat superior. Chiar și cu limitare superioară a plajei de consum compensate, această compensare trebuie aplicată și în cazul depășirii, urmând ca doar pentru consumul care depășește pragul să se aplice tarife necompensate. (Aici găsiți voi ce principiu de Drept se încalcă.)
  • Nici un act normativ, fie el OUG sau lege, nu poate instiga la încălcarea contractelor comerciale sau a oricărui contract civil în vigoare, cu excepția cazurilor când stabilește nulitatea de drept a acestora.
    › Dreptul civil, spre deosebire de cel penal (când se invocă legea cea mai favorabilă) și de cel fiscal (care ține de dreptul administrativ), este neretroactiv — Art. 6 (1) C. civ. Astfel, nulitatea unui contract deja încheiat nu se stabilește printr-o lege ulterioară; nulitatea poate fi invocată doar atunci când un contract încalcă o dispoziție legală în vigoare la data încheierii contractului, nu instituită ulterior — Art. 1246 până la 1255 C. civ. (Dar nulitatea produce efecte retroactive.)
    › Există excepții pentru anumite tipuri de contracte, iar în speță se aplică prevederile Art. 1177 C. civ.: „Contractul încheiat cu consumatorii este supus legilor speciale și, în completare, dispozițiilor prezentului cod.” Cu toate acestea, nu am găsit prevederi relevante speței în Legea 296/2004 (Codul consumului), Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, OUG 34/2014 privind drepturile consumatorilor (actualizate și republicate, după caz).
    › De altfel, limitările tarifare prevăzute de Legea 259/2021 și OUG 118/2021, menționate anterior, nu afectează drepturile contractuale ale furnizorului de energie, căci nu reduc cuantumul sumelor încasate de acesta, ci doar cuantumul sumelor percepute de la consumator, iar schemele de compensare instituite furnizează diferența din surse bugetare. Nu este un „mercurial” propriu-zis, ci o schemă de compensare. Inutil de precizat că drepturile contractuale ale consumatorului nu sunt nici ele afectate.
    › În măsura în care o lege nouă face inaplicabile prevederi ale unui contract existent, Art. 6 (3) C. civ. prevede că „Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispozițiilor legii noi.” Dacă OUG 27/2022, ca lege nouă, lovește de ineficacitate oferta de preț a furnizorului, atunci, conf. Art. 1255 (2) C. civ. „În cazul în care contractul este menținut în parte, clauzele nule sunt înlocuite de drept cu dispozițiile legale aplicabile.” Totuși, prin Art. 6, OUG 27/2022 lovește în interesele consumatorului parte în contract, cel puțin în cazurile în care calculul nou instituit este mai defavorabil decât garanția contractuală de preț. Prin aceasta, OUG 27/2022 se ridică atât împotriva interesului general, cât și împotriva interesului privat, în loc să îl slujească, iar la înlocuirea clauzei lovite de ineficacitate (oferta contractuală cu garantarea unui tarif) de către dispoziția legală în vigoare (Art. 6 din OUG 27/2022), contractul rezultat ar putea fi lovit de nulitate absolută tocmai prin încălcarea libertății de a contracta (Art. 1169 C. civ.). Contractul de furnizare de energie nefiind unul aleatoriu în sensul Art. 1173 C. civ. în momentul consimțirii, dar devenit de facto aleatoriu prin efectele OUG 27/2022 care discriminează una din părți, se poate considera că nu se poate menține contractul nici în parte, iar pe cale de consecință încălcarea libertății de a contracta este evidentă. Este adevărat că Art. 1768 (3) C. civ. stabilește că „Dacă legea prevede expres că prețul sau modalitatea de determinare pe care le stabilește se va aplica și contractelor în curs, fiecare dintre părți poate denunța contractul în 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Pe durata celor 30 de zile părțile vor aplica prețul stabilit prin contract.”; însă după denunțarea contractului, orice contract nou încheiat va avea la rândul său componenta de preț lovită de nulitate prin efectele OUG 27/2022, indiferent de valoarea mai favorabilă la care părțile au convenit, ajungându-se iarăși la încălcarea libertății de a contracta.
    › Dacă Art. 5 (1) al OUG 27/2022 ar fi dorit, în spiritul declarației de intenție a OUG 27/2022, să impună calculul de la Art. 6 doar în cazurile în care acesta este mai favorabil decât oferta contractuală acceptată, atunci acesta trebuie modificat pentru a exprima acest lucru, cu efecte retroactive.
    › Dacă Art. 5 (3) al OUG 27/2022, prin sintagma „La solicitarea clienților finali”, înțelege „prin respectarea implicită a condițiilor tarifare contractuale atunci când acestea sunt mai favorabile”, atunci acest lucru ar trebui precizat în mod expres, inclusiv în sensul că tăcerea contractantului valorează acceptare în speță, pentru a nu cere nici o acțiune („solicitare”) din partea contractantului — Art. 1196 (2) — și pentru a nu lovi de nulitate oferta de preț, care astfel nu mai este înlocuită de prevederile Art. 6 decât în acele luni în care acest lucru este în favoarea contractantului și în spiritul declarat al OUG 27/2022.
    › Prin formula de calcul din Art. 6, impusă consumatorilor casnici prin Art. 5 (1) a, prețul final poate fi chiar și mai ridicat decât valoarea de maximum 1 leu/kWh prevăzută de Art. 1 (1) c) pentru clienții noncasnici fără nici un criteriu de eligibilitate, ceea ce constituie încă un criteriu arbitrar de discriminare. De remarcat că pentru perioada februarie-martie 2022, OUG 118/2021 plafona această valoare la 0.8 lei/kWh pentru consumatorii casnici, dar OUG 27/2022 nu impune nici un plafon pentru consumatorii casnici neeligibili pentru plafonarea de tarife.
  • Trebuie remarcat și faptul că OUG 118/2021, a cărei aplicabilitate a încetat la 31 martie 2022, nu este neatacabilă, dar există diferențe principiale față de OUG 27/2022, după cum urmează:
    › Compensarea aplicată în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022 ia în calcul limitele de consum din aceeași perioadă, nu din trecut.
    › Compensarea se aplică pentru clienții casnici care au contracte de furnizare de energie electrică cu un preț final al energiei electrice mai mare decât prețul de referință luat în calcul în cadrul schemei de compensare, recte 0,68 lei/kWh. Astfel, se evită ca prin lege să se impună consumatorului un preț mai defavorabil decât cel din contract!
    › Caracterul discriminatoriu se păstrează prin compensarea numai a consumurilor totale pe perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022 (5 luni) între 150 și 1000 kWh, deci între 30 și 200 kWh pe lună. Este acceptată o depășire cu maximum 10% „aplicată la limita lunară stabilită”. Existența unei limite lunare de 200 kWh este dezvăluită doar în Anexă; corpul propriu-zis al actului normativ nu stabilește decât limitele pentru consumul total pe 5 luni!
  • În fine, Legea 259/2021, invocată în răspunsul Enel Muntenia, cu aplicabilitate în perioada 1 noiembrie 2021-31 martie 2022, nu face decât să aprobe OUG 118/2021, cu modificări. Astfel, limita maximă a consumului pentru cele 5 luni este ridicată la 1500 kWh, alocată în tranșe lunare, cu distribuție neuniformă pe luni (rămâne acceptată o depășire de maximum 10%, ca și consumul minim de 1 kWh/zi).
  • În cazul facturii discutate, în condițiile neeligibilității pentru compensație pentru trecut conform OUG 118/2021 și Legii 259/2021, iar pentru viitor (față de factură) conform OUG 27/2022, plafonările invocate de Enel Muntenia reies din aplicabilitatea în timp a actelor normative invocate, cu modificările și completările aduse:
    › la 18-12-2021, de OUG 130/2021;
    › la 20-01-2022, de OUG 2/2022;
    › la 26-01-2022, de OUG 3/2022;
    › la 17-02-2022, de OUG 11/2022;
    › la 22-03-2022, de OUG 27/2022.
    Din acestea reiese că, într-adevăr, în cazul neeligibilității la compensație după criteriile învigoare la momentul consumului, prețul final facturat al energiei electrice se plafonează la cel mult 1 leu/kWh în perioada 1 noiembrie 2021-31 ianuarie 2022 prin efectul formei de bază a Legii 259/2021, respectiv la cel mult 0,8 lei/kWh în perioada 1 februarie 2022-31 martie 2022 sub efectul OUG 3/2022 care modifică OUG 118/2021.

💩 Așa sunt legile la români, simple și clare ca cristalul (sic!).

Per total totuși, OUG 27/2022 este o mizerie, Guvernul României este o mizerie, ANRE este o mizerie, clasa politică este o hazna, producătorii și furnizorii de energie sunt niște securiști hoți, iar Justiția nu există, după cum nici speranță nu mai există.

Hoardele de hipsteri preocupați doar de trotinete electrice și biciclete, de cluburi de fițe, de schimbarea de sex și de câte șapte city-break-uri internaționale pe an vor crăpa la un moment dat fără să știe ce i-a lovit. I-a lovit jegul generalizat din România, dar ei au fost prea preocupați ca să observe ce se întâmplă în jurul lor, sau prea retardați ca să înțeleagă ceva.

LATE EDIT: Facturile venite în mai și iunie au avut prețul unitar final de 1,30, respectiv 1,28 lei/kWh, deși erau între 100 și 300 kWh. Este vădită aberația introdusă de OUG 27/2022, din trei puncte de vedere:
› consumul redus nu te califică pentru compensare, din cauza unui consum mai mare în anul 2021;
› se impune și se obține un preț calculat mai mare decât cel din contract;
› acest preț pentru clientul casnic este mai mare decât plafonarea la 1 leu/kWh oferită clienților noncasnici fără nici o limită de consum anterior (2021) sau pe perioada facturată (din aprilie 2022)!

Câtă muie merită statul român?

Corrupt Legislation, Elihu Vedder, 1896 (Lobby to Main Reading Room, Library of Congress Thomas Jefferson Building, Washington) — Public Domain