Preiau aici textul pe care l-am postat pe Facebook. Nu de alta, dar s-ar putea să fie eliminat. Nu de către fact-checking-ul care s-a cam desființat, ci de vreo interpretare wokistă a drepturilor minorităților sexuale.

Postarea se referea la acest „produs intelectual” dat ca link: Cui îi e teamă de Jordan Peterson – de ALEC BĂLĂȘESCU. Situl respectiv, Antropedia („Antropedia este un atelier dedicat cunoașterii sociale, cercetării aplicate și popularizării antropologiei”) are numeroase postări în secțiuni precum Sfertul academic, Jurnal etnografic, dar una singură în Antropolemici: cea de mai sus. Vizitând secțiunea, am descoperit și data articolului incriminat: 15/05/2023.

Jordan B. Peterson este un pic (sau tot mai mult) deraiat, dar după ce am citit această chestie (articol? postare? eseu? înfierare?) scrisă de Alec Bălășescu, antropolog școlit peste ocean, reacția mea naturală a fost: „Muie, bă! Și vezi că ai uitat să-ți precizezi pronumele personale!” De ce? Iată de ce.

1. Textul nu are absolut nici o dată, este atemporal. Extrem de lipsit de profesionalism. Căutați cine este Alec (Alexandru) Bălășescu. Și-a dat cu firma în cap.

2. Simplificările pe care le face sunt uluitoare. Alea cu homosexualitatea animalelor. Nu am chef să dezvolt, că nu mă plătește nimeni.

3. Scriitura este de o rea-voință mai mult decât evidentă. Muie, bă.

4. Nu pricep în ce fel, pentru un căcat de participare la o conferință la Sala Palatului, urmată de scrierea unui text abject, a fost nevoie de asta: „Articol realizat cu sprijinul Fundației Casa Paleologu.” Băăăă, milogule!

Există însă o explicație: „În ultimii 25 de ani, Alec Bălășescu a trăit și lucrat în 8 țări, pe 3 continente: Asia, Europa și America de Nord. În România a fost șef de cabinet al ministrului culturii Toader Paleologu (2009-2010) și director adjunct ICR Istanbul (2011-2013).”

Favoritisme. PCR (pile, cunoștințe și relații). Știți ce m-am gânditŭ? Ce-ar fi să-l dezurmăresc pe Excelența Sa Theodor Paleologu. Uite de-aia. Nu, nu de dragul lui JBP, ci de dragul onestității intelectuale. M-am săturat de propaganda anti-binară. M-AM SĂTURAT. Iar asocierea cu autorul acestui text de propagandă woke nu face cinste unui om normal la cap și la busolă.

OK, câteva idei simple pe care le susțin, foarte pe scurt, căci m-am enervat (să mă amendeze CNCD):

1. Majoritatea animalelor la care un mascul copulează alt mascul (deși poate exista și lesbianism la unele primate mari, însă primate mari suntem și noi, deci să nu vorbim de rude apropiate) o fac fără a fi homosexuale, ci din lipsă de femelă. Principiul este: „mă roade, așadar frig tot ce prind”. Când apare o femelă, masculul respectiv devine brusc normal („normal” în sensul din statistică, dar și din biologie). „Bisexual” este eticheta cea mai adecvată, pentru că nu există termen pentru „fut tot ce prind la nevoie”. Sexul rămâne ceva binar și fără legătură cu orientarea sexuală!

2. Cu excepția primatelor mari (care cunosc și masturbarea), sexul la animale nu este pentru plăcere, ci pentru eliminarea disconfortului care apare în lipsa actului sexual și în prezența dorinței strict fiziologice. It’s an urge. De aici și „fut tot ce prind la nevoie”.

3. Sexul este conceput pentru reproducere, chiar dacă nu orice instanță a actului sexual are această finalitate. Animalele care, având „defecte” (așa cum „defecte” sunt și diabetul, cardiopatia ischemică, insuficiența renală, cecitatea), nu comit decât acte homosexuale, nu vor avea urmași. Dar aceasta este excepția, nu regula. Organismul viu nu a fost creat pentru a fi bolnav (diabet sau homosexualitate, totuna); dar boala există. Specia supraviețuiește nonetheless.

4. Intersexualitatea la naștere (care este o anomalie genetică, o boală, nicidecum normalitate) și hermafroditismul au fost „rezolvate” prin definirea persoanei respective drept de sex masculin dacă prezintă penis. Asta e definiția legală. Acolo unde se poate interveni ulterior medical pentru a se corecta eroarea genetică și a da persoanei respective o individualitate mai aproape de specificul unui sex, fie el și feminin, se poate proceda și la schimbarea încadrării legale a sexului persoanei.

5. Michel Foucault a fost greșit interpretat când a spus că identitățile de gen și sexuale nu sunt determinate biologic, ci sunt rezultatul constructelor sociale. Sau poate că a spus o tâmpenie cât el de mare. După asta au apărut tot felul de ecervelați care au „descoperit” la Simone de Beauvoir, la John Money, la Robert Stoller tot felul de idei în slujba wokismului potrivit căruia „genul meu e ăla pe care mi-l declar eu, în funcție de cum mă simt azi”. Negreșit, „gender theory” a fost confiscată de cei „fluizi” și care cer să folosești pronume personale inventate în ceea ce-i privește. Astea-s goange și boli mintale.

6. Comunitatea homosexualilor și bisexualilor, ajunsă LGBTQIA+, și care cere mai multe drepturi decât oamenii NORMALI, în realitate suferă din cauza acestor wokisme. Un homosexual obișnuit nu este reprezentat de astfel de nebuni, ci i se face un deserviciu. În ziua de azi se confundă cu bună știință orientarea sexuală (ca „preferință sexuală”) și identitatea de gen (auto-declarată și non-binară). Ca să dau un exemplu: Kristen Stewart este bisexuală, căci în trecut s-a futut cu bărbați, iar acum se frige cu femei (whatever that means; da, actul sexual, în sensul avut în vedere și de legile care pedepsesc violul, nu implică neapărat penetrarea cu un penis, dar biologic ăsta e singurul act sexual real, cu un penis). Dar dacă o întrebi, vaca încurcă sexualitatea cu genurile inventate, și în loc să achieseze că are preferințe sexuale schimbătoare (e dreptul ei!), zice că „I do not define my sexuality by strict labels. I embrace the fluidity of my identity and the authenticity of my self-expression.” E fluidă pe dracu. Are apă la creier. Surprinzător, ea folosește totuși pronumele „she/her”. Dar sunt femei care au dat și naștere unor copii, dar pretind „they/them”. Sau masculi care-s toată ziua masculi și care cer să folosești „they/them” în relație cu ei. Nu pricep de unde ifosele și sclifoselile astea cu „eu nu sunt binar”. Poți să te fuți cu cine vrei (dacă are vârsta legală de a consimți și consimte) fără să pretinzi că ai un alt gen decât sexul din buletin! Spune dracului că ești bisexual!

7. Mai mult de două genuri există doar în gramatica unor limbi (de pildă româna, germana). Dar comunitatea LGBTQIA+ a confiscat limba. Astăzi, ești bisexual dacă ești atras de „două sau mai multe genuri”. Wow, sau mai multe. De asemenea, „queer” desemna inițial (ca un termen derogatoriu) homosexualii bărbați cu comportament ostentativ, adesea cu episoade de travestire. Ulterior („Queer Nation”), queer a ajuns un termen-umbrelă pentru orice. Băi frate, avem probleme REALE atât ca indivizi cât și ca societate, și noi ne ocupăm cu așa ceva?

8. Era să uit. Actele de identitate, permisele de conducere, pașapoartele au rubrica SEX, nu GENDER. Sexul legal, căci cel biologic poate fi „intersex sau cu atribute ale ambelor sexe aka hermafrodit”, iar legal trebuie atribuit M sau F. Însă wokiștii cer acte cu AL TREILEA SEX sau cu OTHER SEX, când de fapt problema lor este AL TREILEA GEN! Sau, mă rog, 63 de GENURI, nu de SEXE! Adică acești bolnavi la cap ne fut pe noi la creier că nu înțelegem că GENUL NU E SEX, dar în privința actelor de identitate, SEXUL E GEN? Muie, bă.

Dar JBP este de vină. Căci biologia lui nu e reală, zice Alec Bălășescu, cel mai mare antropolog de la Claude Lévi-Strauss încoace, ba chiar l-a depășit, căci pe CLS îl durea la bască de teoria genurilor: ce să vezi, nu se inventase încă!

Adio, tovarăși intelectuali cu genul fluid. Chestia asta a ajuns cea mai mare religie, căreia i se opune doar religia extremistă de tipul suveranismului legionar. (Există și suveranism „corect”. Să recunoaștem, de pildă, că prin aderarea la UE, fiecare țară și fiecare popor au renunțat la o parte din suveranitatea națională. Este dreptul oricui de a nu fi de acord cu această stare de fapt. Suveranism și extremism nu sunt sinonime. De asemenea, autarhie nu înseamnă neapărat „ca în Coreea de Nord sau ca în Iepoca de Aur”; autosuficiența relativă a fost crucială în trecutul mai depărtat, când războaiele puteau dura și zeci de ani, dar majoritatea țărilor puteau trăi și fără importuri. Azi, orice dereglare a comerțului mondial poate duce la căderea burselor și la sute de milioane de șomeri. Deci e mai bine non-autarhic, nu? Citiți ce e aia „single point of failure”. Chiar și căderea Internetului ar prăbuși economia mondială. Dar ești extremist dacă dorești o reziliență mai mare, eh?)

P.S.:

1. Erau suveraniști extremiști liberalii interbelici când au zis „Prin noi înșine”?

2. Unii au prins consilierii sovietici, cei care ziceau: „Se gândește la Moscova, iar în România doar se execută!” Well, acum se gândește la Bruxelles.

3. În absența importurilor, în majoritatea țărilor europene s-ar muri de foame! Nici să îmbrăcăm nu am avea ce! Nu mai spun că 99.9% din tot ce este electronic vine din Asia. Deci este bine așa, ultrafragilizați, da? E o chestiune de siguranță națională, dar unii încadrează dorința de a deveni relativ autonomi, ca pe vremuri, când aproape fiecare țară producea și alimente, și haine, și medicamente (nu cu substanțele importate din China și India!), și mașinării, și electronice, la „autarhie ca la Kim Jong-un”. Sau la suveranism „extremist”.