Știu că visez frumos când spun că „soluția este educația, nu cenzura”, dar cred cu tărie că cenzura nu este o soluție pentru nici o problemă. Simțul critic sau spiritul critic nu se pot dezvolta în absența informației. De aceea, în ciuda unor articole explicativ-alarmiste de genul Cum a ajuns ChatGPT terapeutul, profesorul și părintele copiilor noștri? sau Poate inteligența artificială să țină loc de psiholog?, nu consider că îndepărtarea adolescenților de aceste manifestări ale Generative AI ar ajuta la ceva. Dimpotrivă chiar. „Pe vremea mea”, vârsta de 12 ani reprezenta un punct de inflexiune major în dezvoltarea intelectuală a copilului (nu știu dacă teoria lui Piaget mai este valabilă astăzi, când precocitatea e mai degrabă sexuală decât intelectuală), fiind și granița dintre pubertate și adolescență, iar deja pe la 14 ani percepția lumii ar fi trebuit să fie suficient de matură pentru a permite eliminarea cenzurii de prost gust. Filmele clasificate „18+” sunt o aberație când în multe țări civilizate „the age of consent” este 15 ani, ba chiar există derogări de genul „±2 ani” în sensul că o mucoasă de 14 ani poate să se frigă cu un coleg de 16 ani fără implicații penale. Nu încurajez fenomenul, dar acceptarea realității e mai înțeleaptă. Such things happen since, like, forever. Iar cenzura nu face decât să le agraveze; la fel și aspectele penale. Ca să revin: dacă la 15 ani încă mai interziceți copilului chatboții, veți avea un copil prost, pentru că un creier de adolescent, cu toate hibele lui, mucegăiește dacă nu e folosit, și că necunoașterea și izolarea sunt mai dăunătoare decât expunerea la realitate. Firește, o discuție deschisă cu părinții despre cum să interpreteze ce întâlnesc este de dorit. O „busolă” este necesară, dar nu în mod imperativ — tinerii refuză ce le bagi pe gât cu forța.

Copiii, adolescenții, ce-or fi ei, sunt tentați de chatboți. Role-playing bots gen Character.AI prezintă un risc considerabil de nocivitate, de aceea susțin accesul tinerilor la chatboți „obișnuiți”, de uz general. Și pentru că 99% se duc fix în ChatGPT, recomand expunerea la mai mulți. Mai exact, la toți cei de mai jos! Nu găsiți că TikTok și Instagram tâmpesc mai mult decât ce recomand eu? Cunoașterea directă a mai multor chatboți ar avea următoarele avantaje pentru adolescent:

  • Vor observa că pot fi mai multe răspunsuri foarte diferite la o întrebare.
  • Vor observa că, în funcție de întrebare, un chatbot bate câmpii în timp ce altul nu, și viceversa.
  • Vor observa că un chatbot pare mai competent pe anumite teme, în timp ce altul pare că „se pricepe mai bine” la altceva.
  • Vor învăța să recunoască „halucinațiile” AI.

Knowledge empowers; censorshit doesn’t. Apropo, apps oficiale sunt de preferat unor tâmpenii scrise de vietnamezi sau indieni, care promit interacțiuni „premium” cu cine știe ce bot, dar de fapt folosesc un shared account și datele tuturor sunt puse la grămadă. Și te mai umplu și de reclame.

Toți chatboții suportă și limba română. Dar n-ar fi rău ca interacțiunea cu un chatbot să fie prilej de îmbunătățire a nivelului de engleză. (Firește, există și Duolingo.)

Voi menționa cum îi folosesc eu doar ca o sugestie. Eu folosesc un cont MSFT și un cont GOOG din comoditate. Accesând link-urile pe telefon, vă vor duce în Play Store la apps respective.

1 ● ChatGPT (cu cont MSFT). Nu mă omor cu el, dar în ultima vreme a ajuns mai bun la căutarea pe net. Ca răspunsuri „din capul lui”, așa și așa. Atenție la modul „Reason”, care folosește alt model.

🌐 https://play.google.com/store/apps/details?id=com.openai.chatgpt

2 ● Le Chat Mistral (cu cont MSFT). Concurentul franțuzesc. La fel de enervant uneori, dar… altfel. Eu prefer să dezactivez modul „Flash Answers”, pentru că mai bine aștept câteva secunde decât să primesc o halucinație. Pare că opțiunea de a-l dezactiva sau activa a dispărut din app, dar se poate face în browser: stânga-sus (unde e contul), apoi imediat sub „Settings” (adică dedesubt!).

🌐 https://play.google.com/store/apps/details?id=ai.mistral.chat

3 ● Claude (cu cont GOOG). Răspunde mai natural, nu scorțos. Bun pentru răspunsuri mai scurte. Enervant când, ca utilizator free, te comută forțat din motorul Sonnet în motorul Haiku, mai limitat. NU caută pe Internet! Știe doar ce știe, dar nu e oricât de prost. Foarte potrivit pentru telefon.

🌐 https://play.google.com/store/apps/details?id=com.anthropic.claude

4 ● Copilot (cu cont MSFT). Nu e chiar așa de rău, în ciuda MSFT și în ciuda halucinațiilor de la început. Răspunde uneori la obiect și suficient de concis, caută și pe net. Și ăsta e adecvat pentru telefon. Modul „Think Deeper” pare că merge doar în browser; nu-l găsesc pe telefon.

🌐 https://play.google.com/store/apps/details?id=com.microsoft.copilot

5 ● Gemini (cu cont GOOG). Nu mi-a plăcut, dar recent și-a îmbunătățit atât căutarea pe net, cât și „logica” lui generală. Atenție la modul „Deep Research”, care va funcționa altfel.

🌐 https://play.google.com/store/apps/details?id=com.google.android.apps.bard

6 ● DeepSeek (cu cont GOOG). Cam cenzurat de chinezi, dar interesant ca alternativă la ChatGPT și Le Chat Mistral. Modul „DeepThink (R1)” e fascinant și înfricoșător în același timp. După ce multă vreme nu a mers, căutarea web funcționează acum.

🌐 https://play.google.com/store/apps/details?id=com.deepseek.chat

7 ● Grok (cu cont GOOG). App pentru Android a devenit disponibilă în Europa începând de luni, 7 aprilie 2025. Nu se cenzurează, poate răspunde în limbaj „mai la mișto”, dar e un competitor serios. „DeepSearch” (acum și „DeeperSearch”!) și „Think” sunt moduri distincte de funcționare.

🌐 https://play.google.com/store/apps/details?id=ai.x.grok

8 ● Perplexity (cu cont GOOG). Conceput pentru căutări pe web, acum suportă și 3 căutări „enhanced” pe zi, adică fie „Pro”, fie „Deep Research”. N-am găsit cum să le selectez în app. Nu mă omor cu răspunsurile generate pe baza rezultatelor găsite, dar să fie, acolo.

🌐 https://play.google.com/store/apps/details?id=ai.perplexity.app.android

Cu input vocal, l-am întrebat pe Perplexity: „Is Deezer worse than Spotify?”, iar boul a înțeles „Is diesel worse than Spotify?” și a început să bată câmpii despre „diesel fuel” și „environmental impact”.

La fel a înțeles și Gemini: diesel.

Când l-am întrebat același lucru pe Claude, a înțeles corect ce am întrebat, și a răspuns în scris, nu vocal. Dar la Claude recunoașterea vocală NU e făcută de telefon, ci de chatbot-ul însuși!

La Copilot input-ul vocal nu-mi merge, cred că am dezactivat eu ceva pe telefon. Iar ChatGPT permite să editezi manual textul recunoscut (nu a fost nevoie, a înțeles corect „Deezer”).

Oricum, eu folosesc chatboții preponderent pe computer, dar am și pe telefon the apps. De obicei pentru răspunsuri mai scurte.

Cam atât. A, ați cumpărat copilului un iPhone? Felicitări, ați creat un cretin răsfățat! Un telefon peste 300-400 de euro nu se prea justifică. Dar ar trebui să aibă deja acces la app Grok.

Bonus de bonus: Pentru că tot am menționat Deezer, aruncați un ochi la ReFreezer.

EDIT: Am uitat să menționez un aspect crucial! Nu chatboții „standard”, impliciți, sunt problema adolescenților care o iau razna, se „îndrăgostesc” de un bot, se sinucid, sau o iau pe ulei. Problema apare cu unii agenți personalizați, cum ar fi pentru ChatGPT aceștia din Explore GPTs. Majoritatea sunt utili și destinați unor activități benigne: organizarea de călătorii, programare, diverse nimicuri. (Oarecum similar, Gemini are doar câteva Gems.) Dar nu știu care ar putea fi impactul unora ca acest Therapist/Psychologist-Fictional. Not-real therapy, de pildă. Și încă ăsta nu e nașpa, ci chiar încearcă să ajute în mod limitat și prudent. Sunt alte platforme care oferă „personaje” de-a dreptul nocive. De obicei cu plată sau cu limitări care împing spre plată. Nu știu cum funcționează Character.AI, căci nu m-a interesat, dar îl consider periculos și dăunător. Cea mai proastă idee de utilizare a unui agent bazat pe LLM e să ajungi un sclav al unui personaj fictiv, să devii tu însuți un fel de Tamagotchi de care „să se ocupe” un bot.