Psihologie socială și suveranisme — preluări de pe FB
Tocmai ce le-am postat pe Facebook, dar mi-am zis să le pun și aici. Prima postare se referă la Dumitru Borțun, iar a doua la Natalia Morari și, prin ricoșeu, la mai mulți cetățeni. Plus un bonus.
❶
L-am suportat pe Dumitru Borțun ca să văd dacă evaluarea mai veche (și negativă) pe care i-o făcusem era greșită. Încă mai deliberez. E posibil să mă fi înșelat. Borțun poate emite sute de idei geniale, 100% adevărate, multe subiective și incorecte politic dar cu care sunt de acord. Însă te manipulează. Și uneori derapează subtil. Sau mai puțin subtil.
Titlul videoului, cu „rolul valorilor creștine”, dovedește limitările mentale ale gazdei, avocatul Florentin Țuca. Conservatorismul lui Borțun, descoperit sau format după 1990, nu este chiar atât de agresiv. Sacrul a fost mai degrabă invocat de Țuca, care este infinit mai conservator decât Borțun.
Etnocentrism, decentrare, structuralism genetic (Jean Piaget și Lucien Goldmann), psihologie cognitivă, faptul (?!) că până la 17-18 ani nu poți asimila conceptele morale, paradigma în definiția lui Thomas Kuhn, ideologia ca falsă conștiință, sacralizarea divertismentului, manipularea consimțământului (Chomsky), Talleyrand ca primul mare PR-ist, și zeci de alte prețiozități. Borțun, who else? Bibliotecă ambulantă de psihosociologie.
Citează din Isus pentru a justifica manipularea cotidiană taman după ce a spus că manipularea e un sacrilegiu, dar cu toată superioritatea pe care o exhibă, s-a lăsat atât de ușor manipulat de cartea unui contabil englez (Allen Carr) despre „metoda ușoară de lăsat de fumat” încât ultima țigară a fumat-o după ultima pagină a cărții. Păi dacă este subiectul ideal pentru manipulare, fie ea și pozitivă, cum să mai am încredere în tovarășul profesor de socialism științific Borțun?
Ordonanța privind interzicerea discursului la ură, so to speak. Asta contestată ieri de Nicușor Dan la CCR. Borțun este împotriva acestei forme de cenzură, de încărcare a dreptului la liberă expresie.
Bineînțeles, cartea i-a apărut la Spandugino.
Greșeala lui Dumitru Borțun constă în lipsa lui de selectivitate. Cum să te lași invitat chiar de oricine? Acest avocat este bolnav la cap. Căutați episodul în care a avut-o invitată pe Daria Gușă, fiica lui Cozmin Gușă, „absolventă a American International School din Viena, actualmente studentă la Universitatea Saint Andrews din Scoția – unde studiază Relații Internaționale”, o pizdulice absolut ordinară care se dă mega-analistă politică la Radio Gold FM a lui tac’su (LinkedIn: „Geopolitical analyst with experience in both the public and private sector, particularly interested in great power politics and geoeconomics.”). Are doar 21 de ani.
❷
Ce mi se pare mind-boggling, năucitor, cu privire la unii idioți de acest gen este că nu toți sunt pro-Putin! De pildă, Natalia Morari chiar a fost expulzată din Rusia „din motive de asigurare a securității statului”. Dacă o prind ăștia în Rusia, o împușcă. Ca ziaristă, ea a făcut parte dintre principalii organizatori ai protestelor din aprilie 2009 de la Chișinău, cu ocazia alegerilor care au atribuit aproape 50 % din voturi comuniștilor. A luptat împotriva oligarhului Vladimir Plahotniuc, astăzi urmărit internațional. În vremurile ei „bune”, a fost o ziaristă respectată și curajoasă. Inițial, chiar a sprijinit-o pe Maia Sandu!
Ce s-a întâmplat ulterior, nu cunosc și nu pricep. E adevărat că Maia Sandu a acționat uneori fără a respecta legea. L-a demis pe procurorul general într-un mod care l-a făcut pe acesta să câștige la CEDO. Mult mai recent, Maia Sandu a schimbat componența CCR-ului moldovenesc înainte de termen. Natalia zice că în ultima vreme au fost interzise 15 canale TV în Moldova. Păi noi nu avem 15 canale românești cu totul în România! (Nu alea de manele, folclor, sport, filme.) Știți cum este, și Atatürk a modernizat Turcia, dar cu forța. În fine, pro-rusismul din Moldova (primarul Chișinăului chiar a fost ales!) este în parte și rezultatul guvernării neinspirate a Maiei Sandu și a partidului PAS (Partidul Acțiune și Solidaritate). Fiecare cu USR-ul lui, ăi?
Iar acum România i-a interzis „Schengen” atât pe primarul Chișinăului, un pro-rus pe față, cât și pe Natalia Morari, pe care rușii o împușcă dacă o prind, căci în trecut a anchetat corupția din jurul lui Putin. Cam paradoxal, nu?
Natalia asta este garantat anti-UE și anti-NATO, dar nu neapărat pro-Rusia. De aceea, asocierea ei cu gașca de suveraniști din care fac parte Ion Cristoiu, Marius Tucă, Cozmin Gușă, Adrian Severin și alți pro-ruși care se pretind doar pro-români îmi pare bizară. Dar asta obții când tu, țară „pro-europeană”, fie că vorbim despre Respublica Moldova, fie că vorbim de Republica Bananieră Română, interzici, expulzezi din mainstream o ziaristă care era foarte mainstream, multi-premiată and shit. Aceasta se va duce la prima mișcare CONTRA care o primește cu brațele deschise!
Dânsa a remarcat, în mod just, că Maia Sandu nu se omora cu Zelenski (așa cum nici noi nu am avut niciodată relații cordiale cu Ucraina). Dar, de, interese geopolitice.
Această discuție s-a difuzat și pe Radio GOLD FM, azi-dimineață.
Mai târziu, am avut neplăcerea să nimeresc, pe același post de radio, peste o discuție între odioasa fiică a lui Cozmin Gușă și Adrian Severin, devenit mega-analist global.
Ce am reținut din segmentul ascultat? Că domnul „H2O contaminată cu H2” și apoi europarlamentar corupt a comparat modelele de globalizare, care ar fi cam așa (ușor reformulat): (1) Globalizarea neomarxistă de tip UE, în care ideea de stat național nu mai contează; (2) Globalizarea imperialistă de tip SUA, aparent multipolară, însă asimetrică în favoarea SUA; (2) Globalizarea multipolară simetrică susținută de BRICS și alte organizații prietene (cum ar fi ASEAN). Aici am obiecția că BRICS este totuși condus economic de China. Dar asta e neesențial.
Ce mi se pare mie relativ aproape de adevăr este că DACĂ acești așa-zis suveraniști nu sunt nici plătiți de Moscova, nici treziți în conștiință, sau măcar nu toți, atunci ei se cramponează de pretextul apunerii puterii americane și vest-europene pentru a promova „viitorul care aparține BRICS și Sudului global” în condițiile în care asta implică IGNORAREA TOTALĂ a ce face Rusia în Ucraina! Așa o Realpolitik³ n-am mai văzut nici la Kissinger!
Tot încerc să-i înțeleg pe unii oameni, dar e greu.
❸
BONUS, o reacție la supărarea lui Silviu Vexler, care s-a manifestat astfel: „Am hotărât să returnez mâine distincția pe care am primit-o din partea Statului Român – Ordinul Național pentru Merit. Având în vedere atitudinea și poziționarea publică a Președintelui României, domnul Nicușor-Daniel Dan, dar și consecințele acestora, îmi este imposibil să păstrez acest Ordin.” (Mai departe, pe FB.) Postarea mea:
Na, că s-a bășicat nea caisă! Nu știu cine cu ce l-a șantajat pe Nicușor Dan de a depus acea contestație la CCR (acei 400 de susținători financiari ai campaniei, a căror listă nu este publică!), însă președintele României a contestat NECLARITATEA VĂDITĂ a legii, ceea ce ar putea duce la condamnarea laolaltă atât a celor vinovați, cât și a celor care au aruncat și ei o vorbă, acolo. Dacă am interpreta strict legea, i-am interzice pe Eminescu și pe Goga, ba chiar pe mulți alții!
Este președintele României antisemit, sau oare domnul cu cipilică suferă de acea formă de ură viscerală de care se face vinovat și regimul lui Benjamin Netanyahu, care bombardează și ucide la grămadă pe cine poate în Gaza, sub pretextul că țintește membri Hamas? Hai să-i băgăm pe toți la pușcărie, sub pretextul că noi combatem antisemitismul!
Bineînțeles că toată evreimea română este de partea domnului Vexler. Mă întreb dacă evreii, cei ai căror strămoși au fost persecutați și uciși, au fost spălați pe creier de rabini (orice religie reprezintă o spălare pe creier!) într-atât încât nu-și dau seama că un stat de drept are nevoie de legi clare și juste. Sau legile ambigue sunt nasoale doar atunci când victime colaterale pot fi doar evreii, dar altminteri sunt bune? Pe principiul „dacă noi am murit în Holocaust, acum e rândul vostru să fiți persecutați, dă-l dracului de stat de drept”?
Țin să precizez că Eminescu-publicistul, iar pe alocuri și Eminescu-poetul, îmi repugnă. Detest antisemitismul primitiv de care unii „mari oameni ai neamului” au dat dovadă. Dar cel mai mult detest nedreptatea, inclusiv cea manifestată sub forma delictului de opinie.
Mai detest și alte „valori ale neamului”. Astfel, naționalismul cultural al lui Nicolae Iorga a fost o mască pentru antisemitismul său. Neviolent și nemilitant, dovadă că a murit de mâna Gărzii de Fier, dar nu mai puțin condamnabil. Citez din Wikipedia: «În 1901, când l-a blocat pe lingvistul evreu Lazăr Șăineanu în a obține un post de profesor, Iorga a scris că evreii aveau o „pasiune pentru laude mărețe și câștiguri multiple”; trei ani mai târziu, în Sămănătorul, a afirmat că Iașiul era „poluat” de o comunitate de „afaceriști păgâni și ostili”. A mai exprimat păreri similare în jurnalele de călătorie, văzând ca de înțeles pogromurile împotriva evreilor bucovineni și basarabeni.» Istoricul cultural William O. Oldson consideră antisemitismul lui Iorga «ca fiind un „antisemitism uman”. Oldson estimează ca un paradox atitudinea lui Iorga (și a lui Bogdan Petriceicu Hasdeu) da a „avea stimă pentru o mică elită evreiască, disprețuind restul evreilor.”»
De fapt, din cauza antisemitismului generalizat, Lazăr Șăineanu nu a putut obține cetățenia română, deși era român. A plecat la francezi, să-i învețe pe ăia limba lor, dacă nu a fost suficient de bun ca să ne învețe pe noi limba noastră!
Tocmai pentru că detest adevăratul antisemitism, chiar și cel trecut cu vederea de societate (căci, vai, e vorba de mari valori ale neamului!), îi disprețuiesc și pe semiții care sunt fasciști și nedemocrați. Fasciști pentru că nu l-au criticat niciodată pe Bibi Netanyahu, ba chiar dimpotrivă. Nedemocrați pentru că preferă o lege strâmbă, numai să fie de partea lor, căci ei, neamul ales, au nevoie de toată protecția din lume. Dacă mâine un porumbel se cacă pe kippa lui Vexler, asta se poate interpreta drept un act antisemit. Cum, nu avem o lege în acest sens?
O lege strâmbă de combatere a antisemitismului va crea mai mult antisemitism decât absența ei. Dar ce mă bag eu, cum o vrea Cel de Sus, căci doar poporul ales e poporul ales. Ales ca să ce, dracu știe. În orice caz, la autovictimizare cronică sunt maeștri. Toate li se întâmplă numai lor, chiar și la 80 de ani de când nu li se mai întâmplă.
Sper că vă dați seama cine ar veni la putere dacă Nicușor Dan ar fi nevoit să demisioneze ca urmare a depunerii acestei contestații la CCR, da?
Firește, muiștii de la CCR au zis că „legea supusă controlului de constituționalitate este clară, precisă și predictibilă”.
Comentez aici, pentru că o postare separată nu se justifică. Tot meciul dintre Nicușor Dan și CCR plus Vexler.
● După ce a fost respins de CCR, Nicușor a retrimis „Legea Vexler” în parlament pentru reexaminare.
Mi se pare evident că președintele a fost împins de la spate ca să conteste această înăsprire a legii, dar e adevărat și că, așa cum a spus, este și președintele celor care nu l-au votat, iar mai apoi sunt și eu de acord că o lege care îngrădește libertatea de exprimare sub pedeapsa închisorii trebuie să nu lase loc la interpretări. OK, nu fac pușcărie dacă citez din antisemitismul unor Eminescu, Goga, Iorga, pentru că aceștia nu au făcut parte din Legiune/Gardă și nu au fost condamnați penal, dar legea parcă prea e dubioasă.
Încalc vreo lege cu următoarea opinie? Iaca o exprim: sunt aproape sigur că, deși anumiți securiști l-au pus pe Nicușor Dan să le apere cauza, se va dovedi că securiștii evrei sunt mai puternici. Părerea mea. Sau sună frumos cineva de la Washington… Pentru că doar evreii au „făcut gât”; țiganii și alte victime ale legionarilor și ale regimului Antonescu nu au zis nimic!
O lege nedreaptă sau exagerată are întotdeauna efectul contrar: în semn de frondă, atitudinile pe care le combate se vor amplifica!
Moderație, tovarăși! Apropo, când dăm o lege prin care să sprijinim ce face Bibi în Gaza?
● Dar Președintele a mai contestat o lege ieșită din scula lui Vexler. Toate sursele folosesc sintagma „În sesizarea postată pe site-ul Senatului…”, doar că acel căcat de site este atât de imbecil, încât nu știi unde să cauți o astfel de „sesizare”. Este vorba de o serie de modificări la legea privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, prin care se sancţionează, ca în cazul preoţilor, exercitarea fără drept a profesiei şi de „rabin, imam sau alte funcţii clericale ori monahale, asimilate cu acestea, la solicitarea cultelor”.
Din partea mea, poa’să se declare oricine Mare Preot Rabinomuftiologic al Cultului Cartofului Circumcis, numai să nu ceară absolut nici un leu de la stat. Dar e clar că Nicușor vrea să-l plesnească pe Vexler.
● Cel mai mult m-a enervat acest articol din Panorama, scris de redactorul-șef adjunct Andrei Luca Popescu, om fără pregătire juridică, dar care-l ia la penis pe Nicușor Dan: Este Nicușor Dan un micromanager? Cum riscă președintele să pice în plasa factotum.
Nici eu nu am pregătire juridică, dar sunt sigur că am citit mai mult din domeniu decât ALP, așa că-mi permit să comentez.
Da, știm, dar aici e mai complicat. Cel mai probabil, un consilier cu ochi albaștri l-a îndemnat să o facă. În ce măsură argumentația îi aparține președintelui, asta e altă discuție.
Exprimare ambiguă.
Așa, ia-l la pulă, bade!
Aaa, dăm înapoi?
Bun, acum ALP a ajuns la sarcina care i-a fost trasată de „oamenii de bine”.
Așa este, însă o lege care este percepută ca fiind abuzivă, nedreaptă, exagerată chiar și de către oamenii care nu au simpatii legionare (îmi bag pula în ei de legionari, chiar și în cei care, „partizani din munți”, luptau chipurile împotriva comuniștilor), va avea efectul contrar, acela de a amplifica acele opinii pe care le condamnă! De aceea societatea se cere „depolarizată”, iar „amplificările” aduse de Vexler sunt dăunătoare.
Uite cum stă treaba: îl detest pe Bibi pentru ce face în Gaza, acum am ajuns să-l detest pe Vexler, iar mâine, cine știe, voi spune ceva de rău cu privire la „întreaga jidovime”, cum ziceau Eminescu, Iorga, Goga.
Dă-te în PLM. Definițiile juridice nu se iau din cărțile de istorie, boule!
ALP ăsta o fi evreu? „Numai evreii forțează logica în interesul lor.” (O mai fac și rușii.) Chestia asta cu „săvârșită în interesul artei sau științei, cercetării ori educației” e ca în legislația (prezentă în toate țările UE) care zice că poți afișa simboluri naziste și poți îmbrăca uniforme naziste dacă e în contextul unui film, al unei piese de teatru, chestii de-astea „săvârșite în interesul artei sau științei, cercetării ori educației”. Cât despre „în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public”, nici măcar nu înțeleg ce vrea să însemne: pot dezbate citate din Zelea Codreanu? Păi omul bătea câmpii, ce naiba e de dezbătut? Și care-a acele „chestiuni de interes public”? Pot dezbate dacă Benjamin Netanyahu este un căcat de sloboz nazist? Îi pot desena o svastică pe frunte?
Dar dacă reproduc un citat antisemist, „antijidovesc”, din Eminescu, Goga, sau Iorga la începutul unei cărți, al unui articol, ca motto, se cheamă că fac propagandă, sau nu? Căci legea nu e clară, în pizda mă-tii de „jidovit”! (Am citat în scopul dezbaterii unei chestiuni de interes public.)
Fractură logică. Firește că legea existentă, „în forma ei mai lejeră”, n-a prea fost aplicată. De aceea Vexler vrea să incrimineze și respiratul, nu doar omagierea legionarilor făcută de Șoșoacă și adepții ei la mormintele ălora.
Și da, și nu. Pe de o parte, există unele legi îngrozitor de stufoase, cu zeci și sute de articole, alineate, paragrafe și subparagrafe (și nu mă refer nici la Codul Civil, nici la Codul Fiscal, ci la legi ordinare, sau uneori legi organice). Astfel de legi încearcă să acopere toate cazurile posibile, dar o fac într-un mod atât de confuz încât mai bine se abțineau. Nu e o secvență de „if… then”, ci o varză plină de „goto”-uri haotice. În practică, nici o instanță nu poate fi sigură că a înțeles bine nici litera, nici spiritul legii. (Iar instanța de apel aproape sigur va da altă interpretare.)
Pe de altă parte, caracterul succint și adesea ambiguu dorit de ALP se găsește, mai peste tot în lume, în acte de genul Codului Penal. Însă cuvintele se cer alese cu maximă precizie. Formulările lui Vexler nu mi se par deloc potrivite.
Calea de mijloc se găsește în legile care menționează succint principii și cazuri particulare, dar la care, pentru a aprecia aplicarea într-o speță anume, trebuie să coroborezi mai multe articole, eventual să faci referire și la alte legi aplicabile. Avem aici și „if… then”, și „goto”, însă în mod echilibrat. Apelul la definiții din alte legi este justificat.
Însă întotdeauna am spus că trei categorii de indivizi ar trebui să aibă gândirea structurată logic: matematicienii (includ aici și logicienii); programatorii (dezvoltatorii de software); juriștii (legiuitorii, avocații, judecătorii, alți juriști).
Din păcate, juriștii sunt cei mai retardați din toți. Cadrul legislativ al oricărei țări este o varză totală, un haos în care e greu de navigat și pe care, cu toate acestea, societatea îl lasă în interpretarea a zeci de mii de juriști mediocri care ar pica un test de logică sofisticat.
Poate că, într-adevăr, legile ar trebui să fie întocmite de logicieni, matematicieni și „softiști”. Argumentul tagmei este că Dreptul e foarte sofisticat, prea complicat pentru a fi lăsat pe mâna plebei, a pulimii. Bineînțeles, ca să aibă ce mânca avocații. Dar legea este în teorie pentru binele public, nu pentru binele breslei! În 1880 sau în 1914, un absolvent de bacalaureat ar fi putut înțelege legile țării sale, după o introducere în materie. Astăzi, dacă nu ești expert, ți se spune că ești prost. Dar când și „experții” se contrazic, sau când o Judecătorie, un Tribunal, o Curte de Apel și ÎCCJ au opinii complet diferite într-o aceeași speță, nu e clar că legile sunt proaste, iar slujitorii lor sunt retardați?
Tacitus: Corruptissima re publica plurimae leges, adică „sunt multe legi când statul este corupt”. Traducerea uzuală în engleză este “The more corrupt the state, the more numerous the laws.” Este un adevăr la scară planetară. Dar juriștii nu vor fi de acord, căci le place să fie o castă privilegiată! Au uitat că legile trebuie să fie în slujba cetății, nu cetățenii să fie sclavii unor avocați și judecători!
Ba nu. Cazul e bine ales. Dar nu-i bai, și Cioroianu a spus că președintele nu a înțeles cum stă treaba în speță. Altul care nu e jurist, dar crede că manualele de istorie sunt cele care contează.
Ce să probeze un procuror și ce să judece un judecător când legea nu definește nimic clar? Dacă într-o „grupare de partizani” erau 75% anticomuniști „normali” și doar 25% legionari este OK, dar la 50%/50% nu mai este OK? Care sunt criteriile când legea nu specifică nici unul?
Și așa judecătorii sunt, majoritatea lor, spălați pe creier și lipsiți de logică. În căcatul ăla de Facultate de Drept nu se pune suficient accent pe logica matematică. Nu știu ce se face la Institutul Național al Magistraturii, dar se vede din hotărârile date de instanțe că uneori logica elementară este sfidată.
E drept că Dreptul românesc cuprinde legi care adesea folosesc termeni nedefiniți niciunde! În unele cursuri universitare apar definiții ex nihilo, pe care viitorii juriști și le însușesc. Nu sunt în DEX, dar și dacă ar fi, câtă vreme e vorba de înțelesuri specifice Dreptului, nu sensuri comune, ele trebuie definite într-un Cod, într-o lege, undeva. Aici e o circularitate bolnavă: cei care scriu legi au în minte definiții care nu-s nicăieri sancționate de vreo lege. Dar le țin ei minte din facultate.
Orice contract comercial începe cu un preambul în care se definește și ce trebuie, și ce nu. Nu te trimite nimeni la DEX. „În cadrul acestui contract, prin amiază se înțelege intervalul de timp dintre orele 11:30 și 12:59:59, inclusiv.” Că așa vrea una din părți, iar cealaltă acceptă. Dar nu, legile să fie ambigue, aeriene, poetice, că găsește dom’ judecător „ce voia să spună autorul”. (Există și legi care dau definiții specifice conținutului lor. Bravo celor care le-au întocmit!)
România este țara în care, deși legea spune că vârsta consimțământului sexual este de 14 ani, adică pardon, este de 16 ani din 2023, pentru că România merge împotriva curentului, au existat judecătoare (!) care au considerat că „dacă fata de 12 ani nu s-a opus, nu e viol”, în condițiile în care ăla care a futut-o avea 50 de ani, nu 16! Dacă o astfel de vită nu e în stare să înțeleagă un articol simplu din Codul Penal, anume conceptul că sub „the age of consent” pur și simplu nu contează dacă ai consimțit, pentru că din punct de vedere legal nu ai capacitatea de a consimți, cum ne așteptăm ca astfel de judecători oligofreni să interpreteze legea în chestiuni sensibile pe care legea le lasă nedefinite?